Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ressentiment)
1. sentiment ostil faţă de cineva, izvorât dintr-o nemulţumire mai veche; antipatie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pressentiment)
1. sentiment vag în legătură cu ceea ce va veni; presimţire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (resentimet + -ar)
1. cu caracter de resentiment.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antipathie, lat. antipathia)
1. sentiment irezonabil de aversiune, de repulsie a unei persoane față de o altă persoană sau față de un lucru; resentiment.
2. (înv.) incompatibilitate, opoziție obiectivă între mai multe persoane sau între mai multe lucruri.
4. (antonime) simpatie, empatie; afinitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aversion, lat. aversio)
1. repulsie.
2. antipatie profundă; ură, resentiment.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intuition, lat. intuitio, it. intuizione)
1. capacitate a gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza experienței și a cunoștințelor dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare.
2. metodă didactică de predare și însușire a cunoștințelor pornind de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor și fenomenelor studiate.
3. pătrunderea instinctivă în esența unui lucru; descoperire bruscă, revelatorie a unui adevăr, a soluției unei probleme.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prémonition)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. prophétesse)
1. femeie care prezice viitorul prin inspirație divină, clarviziune, presentiment sau intuiție; prezicătoare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (resentimet + -ar)
1. cu caracter de resentiment.