OK
X
implanta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. implanter)
1.
a
insera,
a
fixa
în.
2.
a
amplasa
(o
clădire
etc.).
3.
a
introduce
sub
piele
un
medicament
sau
țesut,
care
se
resoarbe
treptat.