Dictionar

Rezultate secundare (Respectate.):

Bonton

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bonton)

1. ansamblu de reguli de purtare respectate în aşa-zisa societate aleasă.


Legalist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. légaliste)

1. (adept) al legalităţii.

2. (persoană) care respectă cu strictețe legea.

3. I. care este marcat de legalism; în care sunt respectate legile.

4. II. cel care este atașat de legalism; susținător al legalismului.

5. (antonim) laxist.


Notificare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (notifica)

1. acțiunea de a notifica și rezultatul ei; înscris prin care se înștiințează cineva; notificație.

2. înștiințare oficială făcută de un stat altor state printr-o notă diplomatică.

3. (informatică) funcție automată de alertă între procese sau mesaj de la o aplicație destinat utilizatorului.

4. (securitate alimentară) comunicat emis atunci când nu sunt respectate standardele de sănătate sau de siguranță a consumatorilor.


Prevedere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (prevedea)

1. faptul de a prevedea.

2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate.

3. ~i sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă.

4. prudență, precauție.


Joc

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. jocus)

1. divertisment, activitate cu reguli, care poate fi făcută singură sau în grup, pentru distracție.

2. activitate distractivă, supusă sau nu regulilor, practicată de copii într-un mod dezinteresat și de adulți în scopuri lucrative sau nu.

3. ~ de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante.

4. ~ de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea de sunete dintre două cuvinte cu înțeles diferit; calambur.

5. dans popular, horă; (prin ext.) petrecere populară la care se dansează; melodie după care se joacă.

6. (fig.) mișcare rapidă și capricioasă (a unor lucruri, imagini etc.); tremur, vibrație.

7. competiție sportivă (de fotbal, de baschet etc.), întrecere sportivă, partidă între două echipe.

8. mod specific de a juca, de a se comporta într-o întrecere sportivă.

9. (tenis) fiecare dintre diviziunile setului; game, ghem.

10. acțiunea de a interpreta un rol într-o piesă de teatru; felul cum se interpretează.

11. ~ de scenă = totalitatea mișcărilor și atitudinilor unui actor în timpul interpretării unui rol.

12. (în special) activitate în care se mizează bani în speranța de a câștiga mai mult.

13. ~ de noroc = distracție cu cărți, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri, câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul.

14. ~ de cuvinte = efect verbal, cu caracter de glumă, obținut prin îmbinarea unor cuvinte asemănătoare ca formă dar deosebite ca sens.

15. (loc.) bătaie de ~ = batjocură.

16. (expr.) a juca un ~ mare (sau periculos) ori a-și pune capul (sau viața, situația etc.) în ~ = a întreprinde o acțiune riscantă.

17. (expr.) a descoperi (sau a pricepe) ~ul cuiva = a surprinde manevrele sau intențiile ascunse ale cuiva.

18. (expr.) a face ~ul cuiva = a servi (conștient sau nu) intereselor cuiva.

19. (expr.) a fi în ~ = a se afla într-o situație critică, a fi în primejdie.

20. (expr.) a-și bate ~ de cineva = a lua în râs pe cineva.

21. (expr.) a intra în ~ = a participa, a interveni.

22. (expr.) a conduce ~ul = a obține avantajul într-o anumită situație.

23. (expr.) ~urile sunt făcute = (fig.) nu mai este nimic de făcut.

24. (concr.) totalitatea obiectelor care formează un ansamblu, un set folosit la practicarea unui joc.

25. (tehn.) deplasare relativă pe o direcție dată între două piese asamblate, considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă.

26. model simplificat și formal al unei situații, construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații.

27. teoria ~urilor = teorie matematică a situațiilor conflictuale, în care două sau mai multe părți au scopuri, tendințe contrare.

28. (muz.; în sintagma) ~ de clopoței = glockenspiel.


Referee

Parte de vorbire: s.m. (anglicism)
Origine: (engl. referee)

1. (sport) oficial care se asigură regulile sunt respectate în timpul unui joc; arbitru.