Dictionar

Autoconducere

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. self-government)

1. conducere a activităţii sociale, economice etc. de către însăşi colectivitatea respectivă sau prin reprezentanţii ei.


Avangardism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Avantgardismus)

1. orice artist, mișcare sau operă de artă care rupe precedentul și este considerată inovatoare și deschizătoare de drumuri; avangardă.

2. curent artistic care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate.

3. atitudine fals revoluționară prin care se recurge la măsuri premature, care nu țin seama de etapa de dezvoltare respectivă.


Balneogeologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balnéogéologie)

1. studiul relaţiilor dintre apele minerale şi structura geologică respectivă.


Birou

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bureau, /3, 4/ rus. biuro)

1. masă de scris, cu sertare.

2. încăpere în care se află una sau mai multe mese de scris, la care lucrează persoanele respective.

3. serviciu public unde lucrează funcţionari, specialişti etc.

4. organ executiv şi conducător al activităţii curente a unei organizaţii politice, de masă, obşteşti, ştiinţifice, internaţionale, al unui organ administrativ.

5. grup de membri ai unei adunări, însărcinat conducă adunarea respectivă.

6. reunire a preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarilor unei adunări legiuitoare.


Cub

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cube, lat. cubus)

1. corp geometric cu şase feţe pătrate, egale între ele.

2. puterea a treia a unui număr sau a unei expresii (algebrice).

3. (adj.) metru (sau decimetru, centimetru) ~ = unitate de măsură pentru volum egală cu volumul unui corp cubic având latura cât dimensiunea liniară respectivă.


Ecosferă

Parte de vorbire: s.
Origine: (eco2- + -sferă)

1. strat sferic în care doza de radiaţii (luminoase, termice etc.) emise de un Soare central favorizează dezvoltarea materiei vii pe planetele aflate în zona respectivă.