Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. adogmatique)
2. I. referitor la adogmatism, la respingerea dogmelor.
3. se spune despre o persoană care refuză orice dogmă.
4. II. persoană care respinge orice doctrină, sistem sau principiu religios bazat pe dogmă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. apodioxis)
1. figură retorică constând în respingerea unui argument ca fiind absurd.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. comportamentismo)
1. psihologie bazată în esență pe studiul comportamentului, reducându-l la un lanț de stimuli și răspunsuri, și respingerea introspecției; behaviorism.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. contre-attaquer)
1. a executa un contraatac.
2. a ataca imediat după respingerea unui atac advers.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. phytopharmaceutique)
1. care aparține fitofarmaciei; referitor la fitofarmacie; fitosanitar.
2. produse ~e = produse care protejează plantele prin distrugerea sau respingerea organismelor dăunătoare nedorite (inclusiv plantele nedorite) sau prin exercitarea unei acțiuni asupra proceselor vitale ale plantelor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. comportementalisme)
1. psihologie bazată în esență pe observarea comportamentului și respingerea introspecției ca metodă de analiză; behaviorism, comportamentism.