Dictionar

antropolit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anthropolithe)

1. (paleontologie) resturi fosile atribuite speciei umane; fosilă umană petrificată.
 

antropospeologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (antropo- + speologie)

1. ramură a speologiei care studiază resturile umane fosile din peşteri.
 

avantren

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avant-train)

1. partea anterioară a unei maşini agricole pe roţi.
2. antetren.
3. (text.) ansamblu de valţuri cu dinţi şi caneluri dintr-un dispozitiv de cardare care zdrobeşte resturile vegetale ataşate de flocoanele de lână.
 

bezoar

Parte de vorbire:  I. s.n., II. s.m.  
Etimologie: (I. fr. bézoard, II. engl. bezoar [ibex])

1. I. concreţiune calculoasă formată din resturi vegetale sau din păr, în tubul digestiv al unor patrupede.
2. II. specie de capre sălbatice din munții stâncoși din Creta, din Asia Mică și din Caucaz.
 

bioacumulare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. bioaccumulation)

1. proces de acumulare în structura solului a substanţelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor de plante şi animale.
 

botanolit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. botanolithe)

1. (paleont.) plantă, dintr-o epocă geologică trecută, a cărei existență este cunoscută grație resturilor sau amprentelor rămase; plantă fosilă.