Dictionar

Rezultate principale (Retrage):

Retrage

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. retragere, după fr. retirer)

1. tr. a trage înapoi.

2. a lua înapoi ceva.

3. (fig.) a retracta.

4. refl. (despre armate) a părăsi pozițiile din fața inamicului.

5. a ieși voluntar dintr-o funcție, dintr-o instituție etc.

6. a merge înapoi, a pleca.

7. (despre mijloace de transport în comun) a ieși din circulație.

8. (despre ape curgătoare) a reintra în albie după revărsare.


Rezultate secundare (Retrage):

Retragere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (retrage)

1. acțiunea de a (se) retrage.

2. ~ cu torțe = paradă, manifestație făcută seara cu făclii aprinse; ofițer în ~ = ofițer care, din cauza vârstei sau a invalidității, a ieșit din cadrele active ale armatei; a bate în ~ = a) a se replia, a se retrage (din fața dușmanului); b) (fig.) a ceda.

3. refugiu.

4. (arhit.) denumire dată planurilor întinse față de planul principal al unei fațade.


Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. părăsire, renunţare.

2. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

3. (sport) retragere dintr-o competiţie.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.


Abandona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)

1. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.

2. a neglija, a lăsa în voia...

3. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii.

4. intr. a se retrage dintr-o competiţie.


Agromanie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. agromania)

1. impuls morbid de a trăi în solitudine, de a se retrage la ţară.


Ansă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anse, lat. ansa)

1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.

2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.

3. formaţie anatomică în formă de toartă.

4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.

5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.


Ashram

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ashram)

1. ermitaj, locul de retragere colectivă unde discipolii se adună în jurul unui guru pentru a primi învățătura sa.


Backhand

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. backhand)

1. (tenis) lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stânga, cu ducerea piciorului drept peste cel stâng, urmată de retragerea rachetei spre partea stângă şi înapoi.