Dictionar

Rezultate principale (Reveni):

Reveni

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. revenir)

1. a veni înapoi, a se întoarce.

2. a se ivi din nou.

3. a se ajunge din nou la aceeaşi stare, a-şi recăpăta echilibrul (sufletesc).

4. a relua (un subiect, o idee).

5. a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni.

6. a revoca.


Rezultate secundare (Reveni):

Preveni

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. prévenir, lat. praevenire)

1. a înştiinţa dinainte; a avertiza.

2. a preîntâmpina.

3. a împlini dinainte dorinţele cuiva.


Revenire

Parte de vorbire: s.
Origine: (reveni)

1. acţiunea de a reveni; întoarcere.

2. operaţia de încălzire la temperaturi înalte şi de răcire lentă a oţelului călit pentru a i se mări tenacitatea (2).


Alerta

Parte de vorbire: I. vb. tr, II. vb. intr.
Origine: (fr. alerter)

1. I. a avertiza despre un pericol (lansând semnalul de alertă); a alarma.

2. (mil.) a ordona unei formații militare fie pregătită de intervenție.

3. (prin ext.) a da un impuls, a mobiliza la acțiune.

4. a atrage atenția, a preveni.

5. II. a fi cuprins de alertă; a se alarma; a se neliniști.


Alertă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alerte)

1. semnal, de obicei sonor, a unui pericol iminent care declanșează luarea măsurilor necesare pentru a-l evita; alarmă, prevenire.

2. stare de apărare în fața unui pericol, a unei situații critice; durata acestei stări.

3. semnal convenţional internaţional folosit pentru a atrage atenţia asupra evoluţiei diverselor fenomene cereşti.

4. (expr.) a fi în ~ = a fi într-o stare de îngrijorare vigilentă.


Alterna

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. alterner, lat. alternare)

1. intr., tr a (se) schimba pe rând, a reveni, a face revină succesiv.

2. intr. (despre sunete) a se schimba prin alternanţă (2).


Ampresat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. empressé)

1. care este zelos.

2. care caută fie bine văzut de o altă persoană; atent, amabil, prevenitor, curtenitor.

3. (antonime) indiferent, neglijent.


Anabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anabiose)

1. revenire la viaţă a unor organisme după o întrerupere a funcţiilor vitale prin hibernare; criptobioză.


Anavaccin

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anavaccin)

1. (med.) tip de vaccin utilizat pentru a preveni anumite boli infecțioase și fabricat dintr-o anatoxină, o toxină bacteriană făcută inofensivă prin tratament chimic sau termic; vaccin cu anatoxină.