Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. résidu, lat. residuum)
1. deşeu care rămâne în urma unei operaţii de prelucrare chimică a unui material.
2. materie care se depune pe pereţii recipientelor în care se păstrează diferite substanţe lichide.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Residuum; Rückstand; Überrest
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourbe)
1. reziduu din substanţe mucilaginoase etc., pe fundul recipientelor în care se limpezeşte mustul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calamine, lat. calamina)
1. reziduu din arderea carburantului în cilindrii motoarelor cu ardere internă.
2. silicat hidratat natural de zinc; hemimorfit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carboïdes)
1. compuşi organici care se găsesc în asfalturi naturale, în reziduurile de la cracare etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Koks)
1. produs solid, combustibil prin încălzirea la temperaturi înalte a cărbunilor, a reziduurilor de ţiţei sau a gudroanelor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. cokéfier)
1. a transforma cărbunele sau reziduurile de ţiţei în cocs.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kolophonium, ngr. kolofonion)
1. substanţă răşinoasă prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacâz.