Rezultate principale (Rezistă):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. résister, lat. resistere)
1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp.
2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda.
3. (despre idei, afirmaţii etc.) a se menţine, a se susţine prin temeinicie.
Rezultate secundare (Rezistă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acido-résistance)
1. rezistenţă a unor materiale, corpuri etc. la acţiunea agresivă a acizilor.
2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. endurance)
1. capacitatea de a rezista la eforturi fizice; răbdare.
2. rezistență la oboseală într-o întrecere sportivă de lungă durată.
3. probă de ~ = competiție pe distanțe lungi.
4. rezistenţă mecanică a (unui motor).
5. capacitatea unui motor de a funcționa mult timp și de a rezista la solicitări mari.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antimagnétique)
1. insensibil la câmpuri magnetice; care rezistă câmpurilor magnetice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. céder, lat cedere)
1. tr. a abandona cuiva un bun, renunţând la dreptul de posesiune.
3. intr. a da cuiva dreptate; a-i recunoaşte superioritatea.
4. (sport) a se recunoaşte învins, a înceta întrecerea.
5. (despre boli, dureri) a se ameliora, a scădea în intensitate.
6. (despre lucruri, elemente de construcţie) a nu rezista la apăsare, a se rupe.
7. (despre corpuri, medii) a transfera căldura unui alt corp sau mediu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cryophile)
1. (despre organisme) care rezistă la temperaturi scăzute.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cryptobiose)
1. (biol.) suspendarea funcțiilor vitale pentru a rezista unei perioade lungi de absență a apei; anabioză.