OK
X
rezumat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. résumé)
1.
redare
pe
scurt,
în
scris
sau
oral,
a
conținutului
unei
lucrări,
al
unei
expuneri
etc.;
recapitulare
succintă.
2.
în
~
=
pe
scurt.
rezumativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (rezuma + -/t/iv)
1.
(și
adv.)
care
rezumă;
pe
scurt,
succint,
concis.
anunț
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (cf. fr. annonce)
1.
înștiințare,
aviz
prin
care
ceva
este
făcut
cunoscut
publicului,
verbal
sau
în
scris.
2.
text,
publicație
care
anunță
ceva.
3.
comunicat
publicitar
într-un
organ
de
presă.
4.
(la
jocul
de
cărți)
declarație
de
intenție.
5.
(radio,
TV)
text
care
precede
un
program
și
servește
drept
titlu
sau
rezumat
al
acestuia.
argument
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. argument, lat. argumentum)
1.
dovadă
(propoziție,
raționament)
pe
care
se
întemeiază
o
demonstrație;
probă.
2.
(mat.)
element
din
domeniul
de
definiție
al
unei
funcții;
variabilă
independentă.
3.
rezumat
al
unei
piese
de
teatru,
al
unei
opere
literare
etc.
4.
dată
folosită
drept
cheie
în
cursul
unei
sortări,
unei
căutări
într-un
fișier.
autoreferat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (după rus. автореферат)
1.
expunere
succintă
făcută
de
autor
asupra
unei
lucrări
proprii.
2.
rezumat,
întocmit
de
autor,
al
principalelor
rezultate
ale
lucrării
de
disertație
pentru
gradul
de
doctor
sau
candidat
în
știință.
compendiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat., fr. compendium)
1.
expunere
rezumativă,
sintetică
a
unei
discipline,
concepții,
lucrări;
publicația
care
o
reprezintă.
2.
(în
forma:
compendium)
dispozitiv
care
se
adaptează
în
fața
obiectivului
aparatului
de
filmat
pentru
realizarea
unor
trucaje.
conspect
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. conspectus, germ. Konspekt, rus. konspekt)
1.
privire
generală
asupra
unei
probleme,
lucrări
etc.,
materializată
într-o
consemnare
sistematică.
2.
rezumat.
digest 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. digest)
1.
rezumat
al
unei
cărți,
al
unui
articol.
2.
publicație
periodică
conținând
astfel
de
rezumate.