Dictionar

Rezultate secundare (Ridica.):

Ridicătură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ridica + -ătură)

1. parte mai ridicată; proeminență; convexitate; protuberanță.

2. ridicare de lucruri grele.

3. ~ de pământ = movilă; dâmb.

4. (înv.) înălțare în rang.

5. (anton.) adâncitură, depresiune, lăsătură.


Accident

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accident, lat. accidens)

1. s. n. eveniment întâmplător şi neprevăzut, cu consecinţe dăunătoare.

2. ridicătură, adâncitură a unui teren.

3. însuşire a unui lucru, fenomen nelegată de esenţa lui.

4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilaţia, epenteza, metateza).

5. s. m. alteraţie.


Adagiu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. adagium)

1. formulă în general veche, care enunță un adevăr acceptat, un principiu de acțiune sau o regulă juridică; maximă proverbială, sentinţă populară, aforism, apoftegmă, dicton.


Aerlift

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. airlift)

1. metodă de explorare a sondelor prin erupţie artificială, ţiţeiul fiind împins la suprafaţă cu ajutorul aerului comprimat.

2. dispozitiv pentru ridicarea apei, bazat pe diferenţa de greutate specifică între apă şi emulsia de aer din apă.


Aeromagnetometru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (aeromagnetometrie)

1. aparat folosit la ridicările și prospecțiunile magnetice de la bordul unui avion; aparat în aeromagnetometrie.


Agent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agent, lat. agens)

1. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei instituţii, întreprinderi etc. care îndeplineşte anumite însărcinări.

2. ~ diplomatic = reprezentant al unui stat în alt stat în relaţiile politice cu acesta; ~ economic = persoană fizică sau juridică care participă la viaţa economică a unei societăţi comerciale; ~ secret = cel care îndeplineşte o misiune secretă de informare; spion; ~ de circulaţie = (sub)ofiţer de poliţie cu îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice.

3. s. m. factor activ ce determină un anumit proces fizic, chimic etc.

4. ~ patogen = microorganism care determină apariţia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indică autorul acţiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al acţiunii unui verb pasiv; propoziţie completivă de ~ = propoziţie care arată acţiunea exprimată printr-un verb pasiv.


Agradare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. aggradation)

1. înălţare a albiei unui râu prin aluviuni; ridicare a suprafeţei reliefului prin depuneri de materiale.