Rezultate secundare (Ridicare):
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. airlift)
1. metodă de explorare a sondelor prin erupţie artificială, ţiţeiul fiind împins la suprafaţă cu ajutorul aerului comprimat.
2. dispozitiv pentru ridicarea apei, bazat pe diferenţa de greutate specifică între apă şi emulsia de aer din apă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. aggradation)
1. înălţare a albiei unui râu prin aluviuni; ridicare a suprafeţei reliefului prin depuneri de materiale.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (germ. eindocken)
1. a efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor (pentru reparații); a îndoca.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. ballast)
1. lest (nisip, pietriş) care asigură stabilitatea unei nave, a unei maşini agricole sau reglarea altitudinii unui balon.
2. compartiment etanş al unui submarin care asigură scufundarea sau ridicarea submarinului la suprafaţă.
3. (fig.) ceea ce este inutil, de prisos.
4. strat de pietriş folosit ca pat pentru aşezarea traverselor unei linii ferate; amestec de pietriş şi de nisip la diferite construcţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. bob)
1. elevator cu turn pentru ridicarea unor materiale de construcţie la înălţimea schelelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. brancardier)
1. infirmier pentru ridicarea şi transportul răniţilor cu brancarda.