Dictionar

Rigid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rigide, lat. rigidus)

1. (despre corpuri) care nu se deformează sub acţiunea forţelor exterioare; lipsit de flexibilitate; ţeapăn.

2. (tehn.; despre piese, legături) fix, imobil.

3. (fig.) care nu admite abateri; sever, neînduplecat, intransigent.


Rigid; ţeapăn

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT rigidus; rigens

2. FR rigide; raide; inflexible

3. EN stiff; rigid; hard

4. DE steif; starr; hart; fest

5. RU жёсткий

6. HU merev; merevedő, kissé merev


Rigidimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rigidimètre)

1. aparat pentru măsurarea rigidităţii dielectrice.


Rigiditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rigidité, lat. rigiditas)

1. însuşirea, starea a ceea ce este rigid; proprietate a corpurilor solide de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare.

2. (fig.) severitate excesivă; asprime; formalism.


Rigidiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. rigidifier)

1. a face devină rigid.


Rigidizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (rigidiza)

1. întărire a unui element de construcţie prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui.


Acampsie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acampsie, cf. gr. a „fără” + kamptein „a îndoi”)

1. (med.) rigiditate anormală a unei articulații, reducând sau împiedicând total flexiunea acesteia.


Acicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aciculaire)

1. în formă de ac; aciculiform.

2. cu vârful rigid şi ascuţit.

3. prevăzut cu prelungiri spiniforme sau cu aсе.


Alveolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.

2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.

3. căsuţă construită de albine în fagure.

4. (bot.) scobitură.

5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.

6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.

7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.

8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.

9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.


Antestator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antestator)

1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea şi rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.


Antiparkinsonian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiparkinsonien)

1. (medicament) care diminuează rigiditatea şi trembolenţa în boala lui Parkinson.


Autofrigider

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto- + frigider)

1. autoizotermă pe care este instalată o unitate frigorifică; frigider montat pe o maşină de transport; autofrigorifică.