Dictionar

hirsut, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hirsute, lat. hirsutus)

1. neîngrijit, cu barba și cu părul zburlite.
2. (fig.) aspru, grosolan.
3. ursuz, posac.
4. (bot.; despre un organ) acoperit cu peri lungi și rigizi; hispid.
 

hispid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hispide, lat. hispidus)

1. (bot.) prevăzut cu peri lungi, rigizi; hirsut.
 

scabru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. scabre)

1. (bot.; despre organe) aspru la pipăit; acoperit cu peri scurți și rigizi.
 

sclerodont, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. sclerodontus)

1. (biol.) cu dinți rigizi.
 

setaceu, -ee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sétacé)

1. (bot.; despre unele organe) acoperit cu peri țepoși, rigizi.
 

criniflor

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. criniflore)

1. (bot.) care are flori cu peri lungi și rigizi; care are corola împărțită în segmente lungi și subțiri.