Dictionar

Robotică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. robotique, engl. robotics)

1. ştiinţă şi ramură a industriei care studiază proiectarea şi realizarea sistemelor mecanice, informatice sau mixte şi a roboţilor.


Robotician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. roboticien)

1. specialist în robotică.

2. persoană care construiește sau programează roboți.


Robotiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. robotiser)

1. tr. a înzestra procesul de producţie cu sisteme automatice, informatice şi cu roboţi.

2. a transforma (o fiinţă umană) în robot.

3. refl. a deveni un robot (2), a acţiona ca un robot.


Cyborg

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl. cyborg)

1. (science-fiction) android, om cu membre sau organe robotizate; robot cu componente organice umane.


Robotehnică

Parte de vorbire: s.
Origine: (robot + tehnică)

1. tehnica construirii roboţilor industriali.


Robotică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. robotique, engl. robotics)

1. ştiinţă şi ramură a industriei care studiază proiectarea şi realizarea sistemelor mecanice, informatice sau mixte şi a roboţilor.


Robotician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. roboticien)

1. specialist în robotică.

2. persoană care construiește sau programează roboți.


Robotiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. robotiser)

1. tr. a înzestra procesul de producţie cu sisteme automatice, informatice şi cu roboţi.

2. a transforma (o fiinţă umană) în robot.

3. refl. a deveni un robot (2), a acţiona ca un robot.


Semirobot

Parte de vorbire: s.
Origine: (semi- + robot)

1. mecanism aproape complet robotizat.