Dictionar

bluza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. blouser)

1. a umfla, a lărgi în talie corsajul unei rochii, ca o bluză.
 

cloș

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cloche)

1. (despre croială, rochii, mâneci) larg și cu falduri, în formă de clopot.
 

corsaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. corsage)

1. parte a unei rochii care acoperă bustul.
2. (var.) corsagiu.
 

decoltat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. décolleté)

1. (despre rochii, haine) cu decolteu (mare).
2. (despre femei) care poartă asemenea haine.
3. (fam.) indecent, necuviincios, impudic.
 

fronseu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. froncis)

1. cută (a unei rochii, cămăși etc.) menținută printr-un fir.
 

grenadină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grenadine)

1. fir de mătase naturală foarte rezistent și mat, pentru dantele și franjuri.
2. țesătură subțire pentru rochii de vară, pentru perdele.
3. sirop cu zeamă de rodie.