Dictionar

alma mater

Parte de vorbire:  loc. s.  
Etimologie: (lat. alma mater, mamă hrănitoare)

1. (inițial, la romani) patria.
2. (ulterior) universitate.
 

amfiteatru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)

1. (la greci și la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte și tribune, în timpul jocurilor publice.
2. sală de curs, conferințe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.
3. configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare.
 

anagnost

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anagnoste)

1. (la romani) sclav însărcinat să facă lectură în timpul mesei sau al băii, să copieze manuscrise etc.
 

auspiciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. auspicium, fr. auspice)

1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I).
2. dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor și cenzorilor).
3. (rar) protecție.
4. sub ~iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ii = în împrejurări favorabile.
 

bacantă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bacchante)

1. (la romani) preoteasă a cultului zeului Bacus; menadă; evie.
2. (fig.) femeie cu atitudini libertine.
 

bulă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bulle, lat. bulla)

1. (la romani) medalion rotund de aur purtat la gât de copiii din familiile senatoriale sau ecvestre.
2. (ant. și evul mediu) pecete de metal, bombată, care se atașa unui act pentru a-l autentifica; act oficial emis de papă sau de un suveran.