Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)
2. (fig.) orgiastic.
3. s. f. sărbătoare cu muzică şi dansuri, la romani, în cinstea zeului Bacus.
4. (fig.) petrecere zgomotoasă; orgie.
5. piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică şi romantică, cu ritm alert, punctat, cu o factură acordică şi sonoritate amplă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démon, lat. daemon, gr. daimon)
1. (ant.) spirit care dirijează destinul oamenilor, al cetăţilor etc.
4. (în literatura romantică) fiinţă care întruchipează răzvrătirea împotriva destinului, eroismul, curajul, măreţia, frumuseţea fizică etc.
5. (în poezie) geniu chinuit de nelinişte, care stârneşte pasiuni, dorinţe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exotisme)
2. tendinţă în arta şi literatura europeană (romantică) de a descrie idilic peisaje şi obiceiuri exotice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. lakiste)
1. adj., s. m. f. (poet) care aparţine şcolii lakiste.
2. adj. şcoală ~ă = grupare literară romantică engleză de la începutul sec. XIX, care critica civilizaţia industrială, recomandând întoarcerea la viaţa patriarhală şi la natură.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (engl. romanticize)
1. a interpreta, a vedea sau a portretiza ceva într-o manieră romantică (nerealistă, idealizată); a romantiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. satanisme)
1. caracter, atitudine satanică.
2. cult consacrat lui Satana şi răului.
3. tendinţă în literatura romantică de a lua ca motiv de inspiraţie diavolul; demonism (2).