Rezultate secundare (Românesc):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. romanesque)
1. cu caracter de roman, propriu romanului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (de[tergent] + ro[românesc])
1. denumire comercială a unui detergent românesc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dulcinée)
1. (deseori depr.) femeie care inspiră o pasiune vie și romanescă; eroină a unui amor ridicol.
Parte de vorbire: s.
Origine: (eminescian + -ism)
1. moment distinct al istoriei literare, marcat de mihai Eminescu, expresie a geniului poporului român, spirit enciclopedic, universal, care, prin originalitate, prin simțul absolut al limbii și al muzicalității poetice, a dat o maximă strălucire romantismului românesc.
2. orientare în literatura română caracterizată prin preluarea și cultivarea, uneori excesive, a unor motive, teme etc. care aparțin creației eminesciene.
3. totalitatea particularităților stilistice care caracterizează opera lui Eminescu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photo-roman)
1. intrigă romanescă sau poliţistă sub formă de fotografii însoţite de texte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gero- + vital)
1. medicament românesc pe bază de procaină utilizat în preîntâmpinarea procesului de îmbătrânire a celulelor.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: („Mioriţa“ + -/t/ic)
1. din balada populară „Miorița”.
2. care amintește de „Miorița”.
3. spațiu ~ = (în concepția lui Lucian Blaga) spațiu geografic românesc constituit dintr-un plai ondulat, cu alternanțe între deal și vale; univers spiritual specific românesc, solidar cu acest orizont.
4. s. m. câine ciobănesc românesc, cu capul masiv, botul puternic, trunchiul alungit, cu părul alb, lung și abundent.