Dictionar

roșeață

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rubor; rubedo
2. FR rougeur
3. EN redness
4. DE Röte; Rot
5. RU крaснотa
6. HU pirosság
 

acid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăți acide.
2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.
3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.
4. s. m. substanță chimică cu gust acru și miros înțepător, care înroșește hârtia albastră de turnesol.
 

amfigeneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphigenèse)

1. amfigonie.
2. situație a unor homosexuali de a putea întreține și relații heterosexuale.
 

antifona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (anti- + -fon2)

1. a acoperi (caroseria unui autovehicul) cu un strat protector pentru atenuarea zgomotelor.
 

autocarosier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (auto- + carosier)

1. muncitor specialist care construiește caroserii.
 

autospecială

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. autospeciale)

1. autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop.
 

autosport

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 +sport)

1. autoturism cu caroseria aerodinamică și motor puternic pentru viteze mari.