cirostratus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cirrostratus)

1. formație de nori de mare altitudine, din cristale de gheață, care au forma unui voal alburiu.

nerostrat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT erostratus; erostris
2. FR érostré
3. EN beakless; erostrate; aporhynchos
4. DE ungeschnäbelt; ohne Schnabel; schnabellos
5. RU без рострумa; без носикa; без щейки; безклювый
6. HU csőrtelen

procumbent

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT procumbens; prostratus; humifusus
2. FR procombant; couché sur la terre
3. EN procumbent; prostrate; pronate; repent; reptent
4. DE niederlegend; gestreckt; hingestreckt; niederbeugend
5. RU лежaчий; рaспростертый
6. HU heverő, földreterülő, lefekvő

rostrat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rostratus
2. FR rostré
3. EN beaked; rostrate; rostellate
4. DE geschnabelt
5. RU клювистый; с носиком; с хоботком
6. HU csőrös

nor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. nubilum)

Formarea norilor cumulonimbus (sens meteorologic)

1. (meteorologie) grup compact vizibil, mai mult sau mai puțin important, de aspect și formă variabilă, de particule fine de apă sau gheață suspendate în aer, în urma condensării sau sublimării vaporilor de apă, deplasat de curenții de aer din atmosferă.
2. ~ jos = ~ care se formează între sol și două mii de metri altitudine (stratocumulus, stratus, nimbostratus).
3. ~ mediu = ~ care se formează între două mii și șapte mii de metri (altostratus, altocumulus).
4. ~ superior (înalt) = ~ care se formează între cinci mii și cincisprezece mii de metri (cirrus, cirrocumulus, cirrostratus).
5. ~ arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan.
6. masă densă și mobilă de praf, de fum etc.
7. (fig.) mulțime compactă care care întunecă zarea (ex. ~ de lăcuste).
8. (astronomie) concentrația materiei interstelare (gaz, praf): întunecată (prin absorbția luminii stelare), strălucitoare sau difuză (în cazul nebuloaselor difuze sau strălucitoare).
9. ~ de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii.
10. ~ii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre.
11. (securitate nucleară) ~ radioactiv = concentrare accidentală a elementelor radioactive suspendate în atmosferă.
12. (loc. adj. și adv.) până la (sau în) ~i = (care se înalță) foarte sus.
13. (loc. vb.) a fi ~ = a fi înnorat.
14. (expr.) a fi sau a trăi (cu capul) în ~i = a trăi izolat de realitatea înconjurătoare, într-o lume fantezistă; a fi distrat.
15. (expr.) parcă ar fi căzut din ~i = se spune despre o persoană străină de cele ce se petrec în jurul ei.
16. (expr.) a bate cu fruntea-n ~i = a fi foarte înalt; a fi mândru.