astroidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astroïde)

1. curbă plană descrisă de un punct al unui cerc care se rotește fără alunecare într-un cerc fix cu raza de patru ori mai mare.

autogir

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autogire)

1. aeronavă cu o elice care se rotește în jurul unui ax vertical, permițând decolorarea și aterizarea în plan vertical.

cilindru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cylindre, lat. cylindrus)

1. s. m. corp geometric care rezultă din rotirea unui dreptunghi împrejurul uneia dintre laturile sale.
2. corp în formă de sul.
3. ~ri urinari = elemente microscopice cu aspect cilindric, în tuburile urinifere la bolnavii de nefrită; ~ central = țesut central din structura internă a rădăcinii și a tulpinii plantelor vasculare.
4. piesă în formă de tub din componența unui motor în care se deplasează pistonul.
5. piesă grea a unei mașini, care se rotește în jurul axei sale, pentru a conduce, a presa etc. un material; valț o ~ compresor = tăvălug.
6. s. n. joben.

contestatar, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. contestataire)

1. (cel) care exprimă o contestație.
2. (persoană) care contestă; contestator.
3. (persoană) care face obiecții sau protestează; contestator.

dextrogir, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dextrogyre)

1. (substanță) care rotește spre dreapta planul luminii polarizate.

dumper

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dumper)

1. autocamion cu cupă metalică basculantă, la care scaunul șoferului se rotește în jurul axei de direcție.
2. vagonet basculant.