Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entraîneur)
1. s. m. f. persoană calificată care se ocupă de antrenarea sportivilor.
2. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de maşini-unelte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. articulation, lat. articulatio)
1. (anat.) încheietură, nod; loc de inserţie a unui organ pe altul; legătură (mobilă) între oase.
2. (tehn.) legătură între două corpuri solide, care permite rotirea lor în jurul unui ax.
3. mod de a pronunţa un sunet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cylindre, lat. cylindrus)
1. s. m. corp geometric care rezultă din rotirea unui dreptunghi împrejurul uneia dintre laturile sale.
3. ~ri urinari = elemente microscopice cu aspect cilindric, în tuburile urinifere la bolnavii de nefrită; ~ central = ţesut central din structura internă a rădăcinii şi a tulpinii plantelor vasculare.
4. piesă în formă de tub din componenţa unui motor în care se deplasează pistonul.
5. piesă grea a unei maşini, care se roteşte în jurul axei sale, pentru a conduce, a presa etc. un material; valţ o ~ compresor = tăvălug.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cône, lat. conus)
1. corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul uneia dintre catetele sale; obiect cu o astfel de formă.
2. ~ vulcanic = partea exterioară, în formă de con, a unui vulcan; ~ de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos şi cade pe o suprafaţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. curatelle, lat. curatela)
1. instituţie juridică pentru ocrotirea intereselor şi administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écologisme)
1. teorie şi practică ce subliniază importanţa problemelor ecologice; mişcare pentru ocrotirea mediului ambiant.