Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthracnose)
1. boală a plantelor provocată de unele ciuperci microscopice parazite, care se manifestă prin pete brune sau roşietice pe frunze, tulpini şi fructe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argol)
1. depozit de cristale roşietice-cafenii, compus în special din tartrat acid de potasiu, ce se formează pe pereţii vaselor în care fermentează mustul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balsamine)
1. plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roşietice sau pestriţe, la subsuoara frunzelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. basset)
1. câine de vânătoare cu corpul alungit şi labele scurte, cu pete roşietice sau negre.
2. rasă franceză de găini cu picioare foarte scurte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bismuth)
1. metal alb-cenuşiu, lucios, cu reflexe roşietice, sfărâmicios, folosit în aliaje uşor fuzibile în industrie şi în medicină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. cappero)
1. s. m. arbust mediteranean cu flori mari, albe şi roşietice, şi cu fructe comestibile.
2. s. f. mugur floral al caperului, folosit drept condiment.