Dictionar

 

rudimentar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rudimentaire)

1. care se află în stadiul inițial al dezvoltării; primitiv, neevoluat; grosolan.
 

rudimentarism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rudimentarisme)

1. însușirea a tot ce este rudimentar.
2. lipsă de finețe.
 

rudimentaritate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (rudimentar + -itate)

1. însușirea a tot ce este rudimentar; lipsă de finețe; rudimentarism.
 

agenozom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agénosome)

1. monstru cu organele genitale și urinare rudimentare.
 
 
 
 
 

derencefalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dérencéphalie)

1. monstruozitate constând în dezvoltarea rudimentară a craniului, fără partea posterioară a occipitalului.