Dictionar

Bobinator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. baboneur)

1. s. m. f. cel care execută bobinări şi reparaţii de bobine sau înfăşurări electrice.

2. s. f. maşină de bobinat.

3. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine.


Declanșor

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. déclencheur)

1. dispozitiv folosit pentru a iniția o acțiune; piesă care declanșează funcționarea unui mecanism; declanşator.

2. (biol.) situație sau stimul care declanșează, într-un mod specific, derularea unui act instinctiv.


Derulator

Parte de vorbire: s.
Origine: (derula + -tor)

1. dispozitiv servind pentru derularea şi rebobinarea peliculei cinematografice.

2. ansamblu de organe într-un calculator electronic, casetofon etc. care permit reluarea şi derularea benzii magnetice; derulor (2).

3. desfăşurător de (credite etc.).


Lansetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lancette)

1. undiţă cu dispozitiv mecanic care permite derularea firului de pe tamburul mulinetei.

2. (arhit.) arc frânt foarte ascuţit, care determină deschideri înalte şi înguste.


Rolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Rolle)

1. organ de maşină în formă de rotiţă, care, rotindu-se în jurul unui ax, serveşte la rularea unui vehicul, la transmiterea unei mişcări etc.

2. unealtă dintr-un cilindru cu mişcare în jurul unui ax, cu un mâner, pentru tencuit, zugrăvit etc.


Trabuc

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Trabuko)

1. țigară formată prin rularea frunzelor de tutun; țigară de foi.

2. (var.) (înv.) trabuco.