Dictionar

Rupere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. rupe)

1. acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei.

2. anulare, desfacere a unei relații sociale; ruptură.

3. desfacere, descompunere.

4. distrugerea continuității unui material solid; frângere.

5. încetare a unei acțiuni, curmare a unor raporturi, a unor legături, a unor negocieri.

6. (loc. adv.) cu ~ de inimă = cu mare durere.

7. (mat.) teorii de ~ = teorii elaborate pentru a explica ruperea corpurilor solide deformabile supuse unor solicitări mecanice pe mai multe direcții.

8. (pop.) ~a prețului = fixarea prețului unei vânzări.

9. (tehn.) ~ de pantă = construcție (de beton, zidărie de piatră sau de lemn) între două porțiuni vecine ale unui canal, pentru evitarea eroziunilor.

10. ~ de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice.

11. ~a emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componete.

12. (var.) (înv.) rumpere.


întrerupere

Parte de vorbire: s.
Origine: (v. întrerupe)

1. acţiunea de a (se) întrerupe; oprire, suspendare.

2. fără ~ = neîntrerupt, continuu.

3. intervenţie care împiedică pe cineva să-şi urmeze cursul vorbirii.

4. (inform.) oprire temporară sau definitivă a unui program.

5. ~ de sarcină = avort.

6. (var.) (înv., reg.) întrerumpere.


Acalmie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accalmie)

1. stare de calm momentan a vântului sau a valurilor mării.

2. (prin anal.) întrerupere temporară a unei activități zgomotoase.

3. (fig.) linişte după o perioadă de frământări.


Anabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anabiose)

1. revenire la viaţă a unor organisme după o întrerupere a funcţiilor vitale prin hibernare; criptobioză.


Anacolut

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacoluthe)

1. greşeală de gramatică constând în întreruperea construcţiei sintactice, în frază, cauzată de neconcordanţa dintre planul logic şi cel gramatical al enunţului.


Angiorexie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. angiorrhexis)

1. (patologie) ruperea unui vas de sânge; ruptură vasculară.


Anticorodal

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Anticorrodal)

1. aliaj ameliorabil de aluminiu, magneziu şi siliciu, cu mare rezistenţă la rupere.


Aplazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aplasie)

1. întrerupere a dezvoltării unui ţesut sau organ.