Dictionar

babirusa

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. babiroussa)

1. porc sălbatic din insulele Moluce, cu corpul fără păr şi colţii în sus, străbătând pielea botului.
 

brusă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. brousse)

1. formaţie vegetală din regiunea tropicală de stepă, în care predomină arbuştii.
 

trusă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. trousse)

1. geantă, cutie în care se ţin instrumentele sau obiectele de strictă necesitate (în exercitatea unei profesiuni, pentru toaletă etc.); totalitatea acestor ustensile.
 

akmeism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (rus. akmeizm)

1. curent modernist în literatura rusă de la începutul sec. XX, înrudit cu simbolismul.
2. (var.) acmeism.
 

akmeist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (rus. akmeist)

1. I. referitor la akmeism, mișcare poetică rusă care a avut perioada de glorie la începutul anilor 1910 sub conducerea lui Nikolai Gumiliov și Serghei Gorodețki.
2. II. adept al akmeismului.
3. (var.) acmeist.
 

artinskian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. artinskian)

1. etaj al permianului inferior de facies marin, din platforma rusă, corespunzător autunianului.
 

autoplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoplastie)

1. metodă chirurgicală prin care se înlocuieşte o parte distrusă sau bolnavă dintr-un ţesut prin transplantarea unei grefe luate de la acelaşi individ; autogrefă.
 

constructivist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. constructiviste)

1. I. referitor la constructivism, mișcare artistică și arhitecturală de origine rusă care privilegiază funcția.
2. II. adept al constructivismului.
 

drusetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. droussette)

1. cardă de construcţie specială, pentru drusare.