Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. carotter)
1. (fam.) a înşela; a estorca.
2. a juca la biliard astfel încât adversarului să-i rămână o lovitură dificilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contradiction, lat. contradictio)
1. raportul dintre laturile contrare ale oricărui obiect, proces sau fenomen, legătura internă a contrariilor, unitatea şi lupta acestora.
2. (log.) raport de ~ = raport între două noţiuni (sau judecăţi), dintre care una o neagă cu totul pe cealaltă, conţinutul noţiunii (sau judecăţii) care neagă rămânând nedeterminat; în ~ (cu) = în opoziţie, în dezacord (cu). 2. nepotrivire între idei sau fapte.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décolleter)
1. a croi (o rochie, o haină etc.) în aşa fel ca o parte a pieptului, a umerilor şi a spatelui să rămână descoperite.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. désassortir)
1. a face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri.
2. a desperechea (ceva asortat).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. eliberare)
1. tr. a pune în libertate; a dezrobi; a libera.
2. (mit.) a lăsa la vatră un contingent, un ostaș.
3. a scoate din funcție; a desărcina.
4. a emite (un act, o marfă etc.).
5. a evacua, a degaja (o cameră, un teren).
6. refl. a se libera din armată.
7. (despre atomi) a se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idempotence)
1. (mit.) proprietate a elementelor unei mulţimi având o operaţie binară astfel ca prin compunere cu ele însele să rămână neschimbate.