Rezultate secundare (Rădăcini)):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accidentel)
3. (bot.) care se dezvoltă întâmplător (muguri, ramuri, rădăcini).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. digitiforme)
1. (despre frunze, foliole, rădăcini) în formă de deget.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. haptotropisme)
1. orientare de creştere a organelor vegetale (tulpini, rădăcini) datorită excitaţiei de contact, făcându-le să se încolăcească în jurul suporţilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pivotant)
1. care pivotează.
2. (despre rădăcini) de forma unui pivot; (despre plante) cu rădăcina dintr-un pivot (I, 3).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. oléandrine)
1. (biochimie) glicozidă toxică extrasă din oleandru, având acțiune cardiotonică; această substanță și derivații săi sunt prezenți în toate părțile componente ale oleandrului (frunze, flori, sevă, lemn, rădăcini).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. funiforme)
1. (despre rădăcini) în formă de funie.
2. (mineralogie) care are forma unui cordon.