Dictionar

acvilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., it. aquila)

1. pasăre răpitoare de zi, cu cioc şi cu aripi puternice; pajură.

 

acvilide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aquilidés)

1. familie de păsări răpitoare: acvila.

 

falconiforme

Parte de vorbire:  s.n. pl. (s.f. pl.)  
Etimologie: (fr. falconiformes)

1. (ornitologie) ordin de păsări răpitoare de zi cu corpul puternic, cu aripi lungi și ciocul încovoiat: șoimul, uliul, acvila, vulturul-pleșuv, condorul; (și la sg.) pasăre care face parte din acest ordin.

 

grifon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. griffon)

1. (mit.) monstru cu corp de leu înaripat, cu cap și gheare de vultur.

2. motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru.

3. pasăre răpitoare din țările calde, mare, asemănătoare vulturului, cu corpul aproape pleșuv și gâtul îmbrăcat într-un guler de pene.

4. specie de câine de vânătoare cu păr lung și aspru, cu barbă și mustăți bogate.

 

ingluvie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ingluvie, lat. ingluvies)

1. cocoloş din resturi nedigerate (păr, pene) înghiţite o dată cu hrana de unele păsări răpitoare şi regurgitate.

 

milan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. milan, lat. milanus)

1. pasăre răpitoare de zi din regiunile calde şi temperate, cu coada ca a rândunicii, care vânează insecte din zbor.