Dictionar

răspândire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. răspândi)

1. acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei.
2. degajare, radiație, împrăștiere.
3. propagare, difuzare.
4. întindere.
 

adopțianism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adoptianisme)

1. erezie răspândită mai ales în Spania, în sec. VIII, potrivit căreia Isus era doar un fiu adoptiv.
 

aerobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aerobacter)

1. gen de bacterii aerobe, larg răspândite în natură.
 

alocorie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. allochorie)

1. (bot.) dispersie asigurată de agenți externi (vânt, animale, apă); răspândire a fructelor, semințelor sau sporilor, prin intermediul diferiților factori externi.
2. (antonim) autocorie.
 

androcor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. androchore)

1. (despre plante) răspândit prin intermediul omului.
 

anemocor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anémochore)

1. (plantă) ale cărei semințe sunt răspândite prin intermediul vântului.
 

anemohidrocor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anémo-hydrochore)

1. (plantă) ale cărei semințe sunt răspândite prin intermediul vântului și al apei.