Dictionar

Rezultate secundare (Să):

-os, -oasă

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -eux, -euse, engl. -ose, cf. lat. osum)

1. formează numeroase adjective de la o bază nominală sau verbală.

2. „oxiacid mai puţin oxigenat”, „sare metalică (pentru valenţă foarte mică)”.


Abatesă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. abbadessa, lat. abbatissa)

1. maică superioară a unei abaţii.


Abscisă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)

1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.

2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.


Accesa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. access)

1. (inform.) a avea acces, a intra într-o reţea, într-un program.

2. a obţine o instrucţiune din memorie, pentru a o executa.


Achiesa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. acquiescer)

1. a accepta condiţiile unei acţiuni juridice, ale unui contract.


Acinos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acineux)

1. (despre glande) de forma unor boabe de strugure.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)

1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.


AB-/ABS-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)

1. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. nomogramă.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.


Abandona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)

1. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.

2. a neglija, a lăsa în voia...

3. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii.

4. intr. a se retrage dintr-o competiţie.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage)

1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

2. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

3. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

4. sacrificare a animalelor, la abator.

5. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.