Rezultate secundare (Să):
-os, -oasă
Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -eux, -euse, engl. -ose, cf. lat. osum)
1. formează numeroase adjective de la o bază nominală sau verbală.
2. „oxiacid mai puţin oxigenat”, „sare metalică (pentru valenţă foarte mică)”.
Abatesă
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. abbadessa, lat. abbatissa)
1. maică superioară a unei abaţii.
Abscisă
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)
1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.
2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.
Accesa
Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. access)
1. (inform.) a avea acces, a intra într-o reţea, într-un program.
2. a obţine o instrucţiune din memorie, pentru a o executa.
Achiesa
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. acquiescer)
1. a accepta condiţiile unei acţiuni juridice, ale unui contract.
Acinos, -oasă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acineux)
1. (despre glande) de forma unor boabe de strugure.
Aalenian, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)
1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.
AB-/ABS-
Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)
1. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”.
Abac
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. nomogramă.
Abacteriemic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
Abandona
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)
1. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.
2. a neglija, a lăsa în voia...
3. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii.
4. intr. a se retrage dintr-o competiţie.
Abataj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage)
1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
2. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
3. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
4. sacrificare a animalelor, la abator.
5. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.