Rezultate secundare (Sabie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. porte-épée)
1. dispozitiv (de piele) ataşat la centura militară sau la şa, în care se fixează sabia.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bélière)
1. inel folosit pentru a suspenda un ceas de buzunar, o sabie etc.; verigă de care se atârnă sabia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouterolle)
1. 1.. unealtă pentru turtirea capului liber al unui nit.
2. capătul inferior, modelat decorativ, al unei teci de sabie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ceinturon)
1. centură făcută de obicei din piele de care se suspendă o sabie, un cuțit et cetera; (prin ext.) orice curea lată de piele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ensiforme)
1. (despre frunze) care are forma unei săbii; în formă de sabie; xifoid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. espadon)
1. sabie mare şi lată a infanteriei germane şi elveţiene, cu garda în formă de cruce şi cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile.
2. peşte al cărui maxilar superior se prelungeşte în formă de sabie; peşte-spadă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. garde)
1. pază; veghe; persoană sau grup de persoane care păzește pe cineva sau ceva.
2. ~ de onoare = pază instituită în semn de respect cu ocazia anumitor solemnități.
3. (sport) poziția corpului și a brațelor luată de boxeri și luptători în vederea atacului sau a apărării.
4. a se pune în ~ = a lua poziție de apărare; (fig.) a-și lua măsurile necesare pentru a nu fi surprins.
5. medic (sau soră) de ~ = medic (sau soră) de serviciu într-un spital, care asigură serviciul în afara orelor de program.
6. parte a sabiei, între mâner și lamă, care protejează pumnul contra loviturilor.