Rezultate secundare (Salariaților.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grève)
1. formă organizată de luptă a salariaților din încetarea colectivă a activității, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicări.
2. ~ generală = grevă care cuprinde toate unitățile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraș, dintr-o țară etc.; ~ japoneză = grevă a salariaților care se face publică prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea lucrului; ~ a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indemnisation)
1. sumă de bani care se acordă cuiva, pe lângă retribuție, pentru acoperirea unor cheltuieli efectuate cu ocazia îndeplinirii unor anumite sarcini de serviciu.
2. despăgubire pentru un prejudiciu, o pagubă suferită.
3. sumă de bani plătită salariaților pe timpul concediului, în caz de incapacitate de muncă etc.
4. (var.) indemnizațiune, (reg.) îndemnizație.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. syndicalisme)
1. curent în mișcarea muncitorească care nega necesitatea unui partid politic al proletariatului și lupta politică, admițând numai lupta pentru reforme economico-sociale a muncitorilor uniți în sindicate.
2. faptul de a milita într-un sindicat al salariaților; mișcare sindicală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. syndicat)
1. organizaţie profesională de masă care are drept scop apărarea intereselor salariaţilor.
2. uniune monopolistă în cadrul căreia desfacerea mărfurilor şi, uneori, achiziţionarea materiilor prime se face printr-un oficiu comun.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. directus, fr. droit)
2. știință care studiază regulile și legile conviețuirii în societate.
3. totalitatea normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat.
5. știință (sau disciplină) care studiază dreptul.
6. ~ penal = ramură a dreptului care se ocupă de normele juridice cu caracter represiv.
7. ~ civil = ramură a dreptului care studiază și reglementează relațiile sociale (convertite în raporturi juridice) dintr-un stat.
8. ~ constituțional = totalitatea normelor fundamentale care reglementează relațiile privitoare la orânduirea social-economică și de stat; ramură a dreptului care studiază drepturile și datoriile cetățenilor decurgând din constituție.
9. ~ internațional = totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile dintre state.
10. ~ natural = drept considerat ca imuabil și universal, care ar exista în afara structurilor sociale, decurgând fie din natura sau rațiunea umană, fie din voința sau rațiunea divină.
11. ~ comercial = ansamblu de reguli, de instituții și de practici aplicabile actelor de comerț, comercianților și societăților comerciale.
12. ~ administrativ = ansamblu de norme care reglementează organizarea și activitatea administrației.
13. ~ul muncii = totalitatea regulilor aplicabile raporturilor individuale sau colective ale salariaților.
14. (înv; și drit) putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane (unei instituții, unui popor) de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.