Dictionar

Rezultate principale (Salvare.):

Salvare

Parte de vorbire: s.
Origine: (salva)

1. acţiunea de a (se) salva; fiinţă, circumstanţă salvatoare.

2. serviciu medical care primul ajutor celor accidentaţi sau bolnavilor.

3. camionetă pentru transportul celor accidentaţi sau bolnavi, la un spital de urgenţă.


Rezultate secundare (Salvare.):

Autosalvare

Parte de vorbire: s.
Origine: (autosalva)

1. acţiunea de a se autosalva.

2. autosanitară.


Autoambulanţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + ambulanţă)

1. autovehicul carosat și utilat pentru transportul bolnavilor, al accidentaților sau al răniților; autosalvare, autosanitară.


Autosanitară

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + sanitară)

1. automobil închis pentru transportul bolnavilor (răniţilor); autoambulanţă, autosalvare (2).


Balenieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baleinière)

1. ambarcaţie uşoară la vânarea balenelor, pentru sport sau pentru transportat oameni.

2. şalupă rapidă (cu motor) pentru vizite oficiale, la salvarea naufragiaţilor etc.


Bernardin 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bernhardiner)

1. câine de talie mare, viguros şi musculos, alb cu pete roşii, dresat special pentru salvarea drumeţilor rătăciţi în munţi; saint-bernard.


Centură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ceinture)

1. curea lată purtată peste îmbrăcăminte.

2. ~ de salvare = dispozitiv din corpuri plutitoare care se fixează în jurul taliei, servind la menținerea unui naufragiat la suprafața apei.

3. parte a scheletului care leagă membrele de trunchi (omoplatul și clavicula, bazinul).

4. (sport) a) linie imaginară la nivelul ombilicului sub care nu sunt permise loviturile la box; b) procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile, la lupte.

5. cingătoare.

6. ~ de castitate = bandaj închis cu lacăt, în trecut, pentru protejarea castității femeilor; ~ de siguranță = dispozitiv care împiedică pe pasagerii unui avion sau automobil de a fi proiectați înainte, în caz de accident.

7. fiecare din gradele de calificare a celor care practică arte marțiale.

8. ceea ce înconjură un lucru, un loc etc.

9. ~ de fortificații = zonă fortificată aflată la o distanță potrivită pentru a fi ferită de focul armelor grele ale unui eventual dușman; linie de ~ = cale ferată, șosea care înconjură un oraș.

10. ansamblu de plantații în jurul unui oraș sau de separare a unor zone ale acestuia.

11. fâșie continuă de table de oțel care formează bordajul unei nave.

12. grindă orizontală din beton armat, rezemată pe zidurile exterioare ale unei construcții, pentru a le lega între ele.

13. cadru de formă circulară.

14. ~i de radiații = fiecare dintre cele două zone de radiație corpusculară ionizată, de grosime variabilă, care înconjură Pământul.


Condamna

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. condamner)

1. a osândi printr-o hotărâre jude-cătorească, a supune unei pedepse.

2. a dezaproba, a dezavua; a blama.

3. a constrânge, a obliga pe cineva la ceva.

4. a considera un bolnav pierdut, fără nici o speranţă de salvare.

5. a închide definitiv, a bloca (o fereastră, o uşă etc.).