Rezultate secundare (Sanctuarului):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphictyonie, gr. amphiltyones)
1. uniune de triburi sau de oraşe-state, creată în jurul sanctuarului unei divinităţi, în Grecia antică, în vederea apărării intereselor comune şi a judecării diferendelor ivite între ele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrhéphores, gr. arrhephoria)
1. tinere fecioare, slujitoare ale zeiţei Atena, care duceau pe cap coşuri cu obiecte sacre până la grădina sanctuarului, în timpul Panateneelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. sacristia, fr. sacristie)
1. anexă a sanctuarului într-o biserică catolică, unde se păstrează obiectele şi veşmintele de cult.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. tabernaculum, it. tabernacolo)
1. cortul în care erau ţinute tablele legii la vechii evrei.
2. nişă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint în formă de biserică în care se păstrează cuminecătura şi unele obiecte de cult.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. pronaos, cf. gr. pro - înainte, naos - templu)
1. partea dinspre ușă a unei biserici; tindă.
2. încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.