Dictionar

Rezultate secundare (Saprofit):

Saprofit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saprophyte)

1. / saprofítă s. f. (microorganism, plantă) care creşte pe substanţe organice în descompunere.


Saprofite

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT saprophyta

2. FR saprophytes

3. EN saprophytes

4. DE Saprophyten

5. RU сaпрофиты

6. HU televénylakók, korhadéknövények, szaprofiták, humuszlakó növények


Saprofitic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT saprophyticus

2. FR saprophyte; saprophytique

3. EN saprophytic

4. DE saprophytisch

5. RU сaпрофитный

6. HU szaprofitikus, szaprofita módon


Saprofitism

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT saprophytismus

2. FR saprophytisme

3. EN saprophytism

4. DE Saprophytismus

5. RU сaпрофитизм

6. HU szaprofitizmus


Saprofitism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. saprophytisme)

1. mod de viaţă al organismelor saprofite.

2. incapacitate a unor microorganisme de a provoca boli organismului pe care se dezvoltă.


Ascomicete

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascomycétes)

1. clasă de ciuperci saprofite sau parazite care se înmulţesc prin spori.


Aulofite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aulophytes)

1. plante care trăiesc în cavităţile unor organe ale altor plante cu autotrofe sau saprofite.


Bazidiomicete

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. basidiomycètes)

1. clasă de ciuperci saprofite sau parazite care se înmulţesc prin bazidiospori.


Coprofite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coprophytes)

1. plante saprofite pe excremente.


Ectotrof, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ecto-trophe)

1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăieşte pe suprafaţa altui organism animal sau vegetal.

2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă.


Enterobacterie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entérobactérie)

1. germen saprofit în tubul digestiv al omului şi al unor mamifere.