Rezultate secundare (Saprofit):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. saprophyte)
1. / saprofítă s. f. (microorganism, plantă) care creşte pe substanţe organice în descompunere.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT saprophyta
2. FR saprophytes
3. EN saprophytes
4. DE Saprophyten
6. HU televénylakók, korhadéknövények, szaprofiták, humuszlakó növények
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT saprophyticus
2. FR saprophyte; saprophytique
3. EN saprophytic
4. DE saprophytisch
5. RU сaпрофитный
6. HU szaprofitikus, szaprofita módon
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR saprophytisme
3. EN saprophytism
4. DE Saprophytismus
5. RU сaпрофитизм
6. HU szaprofitizmus
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. saprophytisme)
1. mod de viaţă al organismelor saprofite.
2. incapacitate a unor microorganisme de a provoca boli organismului pe care se dezvoltă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascomycétes)
1. clasă de ciuperci saprofite sau parazite care se înmulţesc prin spori.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aulophytes)
1. plante care trăiesc în cavităţile unor organe ale altor plante cu autotrofe sau saprofite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. basidiomycètes)
1. clasă de ciuperci saprofite sau parazite care se înmulţesc prin bazidiospori.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coprophytes)
1. plante saprofite pe excremente.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ecto-trophe)
1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăieşte pe suprafaţa altui organism animal sau vegetal.
2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entérobactérie)
1. germen saprofit în tubul digestiv al omului şi al unor mamifere.