Dictionar

Rezultate principale (Sapă,):

şapă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chape)

1. strat superficial de bitum, de asfalt etc. destinat a impermeabiliza un element de construcţie.

2. (metal.) învelitoare în care se fixează formele în turnătorie.


Rezultate secundare (Sapă,):

Deşapa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déchaper)

1. (metal.) a desface piesele unei şape (2).


Eşapa

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échapper)

1. (despre gaze arse într-un motor cu ardere internă) a scăpa.


Reşapa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. rechaper)

1. a reconstitui banda de rulare a unei anvelope uzate prin adăugarea unui nou strat de cauciuc pe pânze.


Săpăcios, -oasă

Parte de vorbire: adj. (regional)
Origine: (săpa + -ăcios)

1. (despre boli) care distruge, care (se) agravează (în mod lent, pe nesimțite).


Sapan 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. sapan)

1. (mar.) parâmă sau lanţ cu care se ridică ori se coboară de la bord baloturi, bărci etc.


Sapan 2

Parte de vorbire: s.
Origine:

1. mamifer rumegător din America de Nord, înrudit cu veveriţa, care ziua doarme foarte adânc.


Alveolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.

2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.

3. căsuţă construită de albine în fagure.

4. (bot.) scobitură.

5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.

6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.

7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.

8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.

9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.


Bermă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. berme, germ. Berme)

1. întăritură pentru consolidarea unui taluz, făcută din pământul rezultat prin săparea şanţului.


Buldozer

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr., rus. bulldozer)

1. maşină rutieră (pe şenile) cu o lamă în faţă, pentru săparea, deplasarea şi nivelarea pământului şi la deszăpezit.

2. presă orizontală de matriţat şi îndoit (la cald).


Canelură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cannelure)

1. şant îngust care brăzdează longitudinal o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafaţa vaselor.

2. (tehn.) şant puţin adânc, săpat în lungul unei piese; renură, nut.

3. dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori.


Canion

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. cañon)

1. vale îngustă şi adâncă, între doi pereţi verticali, săpată de apa unui râu.


Cavicol, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cavicole)

1. (despre paraziţi) care trăiește în cavitățile naturale ale altor animale, în special în urechi sau nări.

2. care trăiește în cavități făcute sau ocupate de alte animale: vizuini, săpături etc.

3. se spune despre păsările care își așează cuiburile în cavități din pământ sau din copaci.