Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ano- + -proctie)
1. (med.) anus artificial, deschidere chirurgicală care face posibilă evacuarea scaunelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. bar)
1. local public în care consumatorii sunt serviţi stând în picioare sau pe scaune înalte, în faţa unei tejghele.
2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc şi se prepară băuturile.
3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se aşază băuturi, pahare, tutun şi prăjituri.
4. cabaret.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. coach)
1. /coci/ s. m. antrenor cu sarcini mai ales administrative, organizatorice.
2. s. n. automobil închis, cu două uşi şi scaune rabatabile.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. colostomie)
1. (med.) procedură chirurgicală de creare a unui anus artificial, constând în conectarea unui segment al colonului de peretele abdominal printr-o mică deschidere, care face posibilă evacuarea scaunelor într-un buzunar special lipit pe burtă; coloproctie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (deshidrata)
1. eliminare a apei dintr-un material sau din moleculele unei substanţe.
2. pierdere anormală a apei din ţesuturile organice prin transpiraţie, vărsături repetate sau scaune diareice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. exedra, fr. exédre)
1. loc de reuniune în termele și casele romane.
2. anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului.
3. bancă semicirculară, din piatră, în partea de răsărit a absidei, în bisericile catolice.
4. construcție în semicerc, într-un parc.