schemă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. scheme, germ. Skema, lat. schema)

1. plan, proiect cuprinzând doar liniile, ideile generale ale unei lucrări, care permite o vedere de ansamblu asupra ei.
2. reprezentare grafică simplificată, cu ajutorul unor simboluri, a unui aparat, a unei construcții, a unui proces sau fenomen etc.
3. tablou cuprinzând denumirea posturilor și retribuțiile respective ale unei întreprinderi sau instituții.

fotoschemă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (foto1- + schemă)

1. schemă stabilită pe baza unei fotografii.

schematic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. schématique)

1. adj. care reprezintă un lucru în trăsături generale; (depr.) care nu iese din anumite tipare fixe, șabloane; rigid, dogmatic: superficial.
2. s. f. alcătuire, concepție cu caracter de schemă.

schematism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. schématisme, lat. schematismus)

1. tendință, fel de a înfățișa o construcție, o operă etc. în liniile cele mai simple, ca o schemă.

schematiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. schématiser)

1. a înfățișa, a prezenta (ceva) schematic; a da un caracter schematic.

schematizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. schématisant)

1. care schematizează.
2. care reprezintă sub formă de schemă.

anadiploză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anadiplose)

1. (retorică) reluare a unui cuvânt de la sfârșitul unei unități sintactice sau metrice la începutul unității următoare (schematizată astfel _______A / A_______); geminație, reduplicație.
2. (antonim) epanadiploză.

anecdotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anecdotique)

1. adj. cu caracter de anecdotă.
2. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc.

arbore

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arbor)

1. copac.
2. ~le vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conține puncte de referință la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.

cariogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caryogramme)

1. reprezentare schematică a cromozomilor dintr-o celulă, dintr-un nucleu; idiogramă.

cariotip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caryotype)

1. dispunere schematică a cromozomilor unei specii.

cosmatesc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. cosmatesco)

1. (despre un sistem decorativ) care constă din asamblarea sau încrustarea elementelor constitutive ale ornamentului organizat pe o schemă geometrică.