Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. dénaturé)
1. care are natura, caracterele iniţiale distinctive schimbate.
2. spirt ~ = alcool impropriu pentru consum.
3. (fig.; despre părinţi, copii) lipsit de afecţiune şi umanitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dialogue, lat. dialogus)
1. conversaţie între doi vorbitori.
2. schimb de opinii între reprezentanţii a două partide, state etc.
3. ansamblu de replici schimbate între personajele unei piese de teatru sau ale unui film; pasaj dintr-o operă literară care reproduce convorbirea unor personaje.
4. ~ interior = replicile pe care le schimbă cu sine însuşi un personaj literar.
5. scriere redactată sub formă de dialog (1).
6. alternare de fraze muzicale care parcă răspund una alteia, executate de două voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idempotence)
1. (mit.) proprietate a elementelor unei mulţimi având o operaţie binară astfel ca prin compunere cu ele însele să rămână neschimbate.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. solide, lat. solidus)
1. (și s. n.) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur.
2. rezistent, durabil, trainic.
4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras.
5. (fig.) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. soulte)
1. sumă de bani care, într-un partaj sau într-un schimb, compensează diferenţa de valoare a părţii cuvenite din moştenire sau a bunurilor schimbate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transposition)
1. transpunere.
2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate.
3. (chim.) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer.
4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială.
5. (biol.) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul.
6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou.