sclavie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sclav + -ie)

1. stare, condiție de sclav; robie, sclavaj.
2. starea cuiva care se află sub o stăpânire tiranică.
3. (fig.) dependență totală.

aboliționist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. abolitionniste)

1. I. legat de aboliționism.
2. care este în favoarea abolirii sclaviei, pedepsei cu moartea etc.
3. II. partizan al aboliționismului.
4. persoană care susține desființarea unei anumite instituții sau practici.

antisclavagist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (după fr. antiesclavagiste)

1. (cel) care se opune sclavagismului.
2. (cel) care se opune principiului și practicii sclaviei, mai ales comerțului cu sclavi.

arenarie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arenaria)

1. (ant.) carieră de nisip.
2. mormânt al sclavilor gladiatori căzuți în luptele de arenă.

contuberniu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. contubernium)

1. (la romani) cort pentru zece soldați; grupul celor zece soldați (care ocupau același cort).
2. (în dreptul roman) căsătorie între doi sclavi sau între un om liber și un sclav.
3. (fig.) coabitare ilegală între două persoane de sex diferit; concubinaj.

democrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. démocratie, gr. demokratia)

1. formă de organizare politică a societății care proclamă principiul deținerii puterii de către popor.
2. ~ sclavagistă = tip de democrație în care puterea era exercitată de stăpânii de sclavi; ~ burgheză = formă specifică orânduirii capitaliste, prin care se încearcă să se asigure libertatea și egalitatea generală a cetățenilor în fața legilor; ~ populară = formă de democrație apărută într-o serie de țări din Europa și Asia, după cel de-al doilea război mondial, în care puterea aparține clasei muncitoare în alianță cu țărănimea și alte categorii de oameni ai muncii; ~ internă de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit căruia toți membrii săi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului și de viața internă de partid; ~ economică = democrație care presupune participarea sistematică directă sau prin reprezentanți (inclusiv manageri), liber și expres aleși ai poporului, la conducerea și realizarea procesului de producție, repartiție și schimb la toate nivelurile economiei.

-DUL(Ă), -DULIE

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -dule, -dulie, cf. gr. doulos, douleia)

1. „sclav, sclavie”.