Dictionar

Rezultate principale (Scoarţa):

Scoarţă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT cortex

2. FR écorce

3. EN bark; rind

4. DE Baumrinde; Borke; Rinde

5. RU корa

6. HU héj; kéreg


Rezultate secundare (Scoarţa):

Alburn

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. alburno, lat. alburnum)

1. strat lemnos situat între scoarţa unui arbore şi inima lui.

2. totalitatea inelelor anuale externe, de culoare mai deschisă, ale lemnului secundar al arborilor cu lemnul tare.


Analizator

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. analyseur)

1. aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simţ, din nervi şi centrii corespunzători din scoarţa cerebrală.


Bitum

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bitume, lat. bitumen)

1. rocă lichidă în scoarţa pământului din hidrocarburile de ţiţei, folosită la bitumaj şi la fabricarea unor lacuri, izolanţi etc.

2. (arte) culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară.


Bitumine

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bitumines)

1. materii din scoarţa pământului din hidrocarburi şi din diferite alte substanţe organice.


Cataclază

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kataclase)

1. zdrobirea şi deformarea mineralelor unei roci datorită presiunii şi dislocărilor din scoarţa Pământului.


Cementaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cémentation)

1. cementare.

2. întărire şi pierdere a elasticităţii straturilor externe ale lemnului.

3. zonă de ~ = zonă din scoarţa terestră în care se produce îmbogăţirea în sulfuri secundare a unui zăcământ de sulfuri primare.