Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allonge)
1. piesă pentru prelungirea unor obiecte.
2. lungime a braţului unui sportiv (la box, lupte, scrimă) în raport cu aceea a adversarului.
3. text care completează conţinutul unui document, al unui manuscris, anexându-se la acesta; act adiţional.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. battement)
1. (coregr., scrimă) mişcări ale piciorului liber înainte, înapoi sau lateral, cu sau fără deplasare de pe sol.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dégager)
1. tr. a elibera, a scuti pe cineva de o sarcină, de o îndatorire; a înlătura un obstacol sau ceva care împiedică.
2. a răspândi, a elimina (gaze, vapori, miros etc.), a emana, a exala.
3. (fotbal) a trimite mingea departe de poarta proprie pentru a evita o acţiune periculoasă a adversarului.
4. (scrimă) a-şi desprinde floreta de cea a adversarului.
5. refl. (şi fig.) a se desprinde, a se elibera.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. double)
1. variantă a fiecărui cadru dintr-un film, care se turnează de mai multe ori, pentru a se obţine efectul artistic urmărit de regizor.
5. (la unele jocuri cu zaruri) căderea aceluiaşi număr de puncte la ambele zaruri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. invite)
1. (la jocul de cărţi, la scrimă) deschidere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. manchette, germ. Manschette)
1. capăt (răsfrânt) al mânecii unei cămăși bărbătești, al pantalonilor etc.
2. garnitură de etanșare de forma unui inel răsfrânt, din piele sau din cauciuc.
3. titlu scris cu caractere groase pe prima pagină a unui ziar (anunțând o știre importantă etc.).
4. indicație bibliografică în partea de jos a copertei interioare a publicațiilor periodice, cu datele necesare identificării periodicului respectiv.
5. text scurt ca titlu general pentru mai multe articole, care tratează aceeași temă; spațiul rezervat.
6. (scrimă) lovitură dată cu antebrațul.