Dictionar

aeriform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aériforme)

1. (chimie) care are aspectul sau proprietățile fizice ale aerului; care seamănă cu aerul.
2. (chimie) care se află în stare gazoasă.
 

alter ego

Parte de vorbire:  s. m.  
Etimologie: (lat. alter ego, al doilea eu)

1. persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui.
2. prieten nedespărțit.
 

anevrismatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anévrismatique)

1. care se aseamănă cu un anevrism.
 

antidialectic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (anti- + dialectic)

1. (filozofie) împotriva dialecticii; care nu ține seamă de principiile dialecticii.
 

antiliteratură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antilittérature)

1. creație literară în care nu se ține seama de procesele artistice tradiționale.
 

antivedetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după engl., fr. anti-star)

1. artist care nu are veleități de vedetă.
2. vedetă care seamănă cu publicul său, prin gusturi, înfățișare, comportament etc.