Dictionar

secabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. secabilis, fr. sécable)

1. care poate fi tăiat, divizat (ex. comprimat ~).
2. (anton.) insecabil.
 

secabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. secabilis, fr. sécable)

1. care poate fi tăiat, divizat (ex. comprimat ~).
2. (anton.) insecabil.
 

insecabil, -ă

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (lat. insecabilis, fr. insécable)

1. care nu poate fi împărțit în mai multe părți; care nu poate fi tăiat, divizat (ex. spațiu ~).
2. (anton.) secabil.