Dictionar

Rezultate principale (Seduce,):

Seduce

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. seducere, după fr. séduire)

1. a atrage, a încânta, a cuceri (prin farmecul vorbelor, prin purtare).

2. (despre bărbaţi) a ademeni o femeie.

3. (jur.) a săvârşi o seducţie.


Rezultate secundare (Seduce,):

Angajant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. engageant)

1. care angajează; îmbietor, ispititor, atrăgător.

2. care seduce, care atrage.

3. care invită la relații.


Cochet, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coquet)

1. care foloseşte tot felul de mijloace pentru a plăcea, a seduce; îmbrăcat cu gust, elegant, care doreşte placă, fie admirat.

2. (despre lucruri) drăguţ, îngrijit, graţios.


Fascinator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fascinateur, lat. fascinator)

1. care fascinează, care exercită o atracție irezistibilă prin forța privirii; fascinant.

2. (fig.) care atrage, care seduce.


Flaterie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. flatterie)

1. actul de a flata; laudă falsă sau exagerată, dată cu intenția de a plăcea, de a seduce et cetera; flatare.

2. (antonim) calomnie.


Flirta

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. flirter)

1. a fi în flirt cu cineva; a practica flirtul.

2. a petrece timpul cu o persoană, cu scopul de a-i face pe plac sau de a o seduce.


Seducător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (seduce + -ător)

1. adj., s. m. f. (cel) care seduce; fermecător; încântător, şarmant.

2. ademenitor; înşelător.

3. s. m. bărbat care săvârşeşte o seducţie.