Dictionar

Rezultate principale (Selecţie):

Selecţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. sélection, lat. selectio)

1. alegere de persoane sau lucruri după un anumit criteriu și cu un anumit scop; selecționare.

2. (lingv.) operație prin care sunt alese unități din axa paradigmatică.

3. (biol.) proces natural ori provocat care favorizează supraviețuirea sau înmulțirea preferențială a anumitor indivizi.

4. ~ naturală = supraviețuirea și continua evoluție a speciilor animale și vegetale cu o mai mare putere de adaptare la mediu și dispariția celor mai puțin dotate; ~ artificială = metodă de ameliorare a speciilor animale și vegetale în selecționarea în vederea reproducției a indivizilor care întrunesc cele mai multe calități biologice.

5. (mat.) orice mulțime finită de elemente observate.

6. (stat.) parte selectată dintr-o colectivitate spre a servi la o cercetare selectivă.

7. operație de alegere efectuată de un selector telefonic pentru a asigura legătura între doi abonați ai unei centrale automate.


Selecţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT selectio

2. FR sélection

3. EN seletion

4. DE Selektion; Auslese

5. RU выбор; селекция; отбор

6. HU szelekció, kiválogatás


Rezultate secundare (Selecţie):

Alegere; selecţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT electio; selectio

2. FR choix

3. EN choice

4. DE Auswahl; Selektion; Auslese; Zuchtwahl

5. RU выбор

6. HU választás, válogatás; kiválasztás, kiválasztódás


Preselecţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. présélection)

1. preselecţionare.

2. operaţie de căutare a unui selector într-o instalaţie telefonică automată.

3. operaţie preliminară care permite în unele cutii de viteză determinarea unei combinaţii alese dinainte.


Selecţie naturală

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT selectio naturalis

2. FR sélection naturelle

3. EN natural selection

4. DE natürliche Auslese; natürliche Zuchtwahl

5. RU естественнaя селекция

6. HU természetes kiválasztódás


Darwinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. darwinisme)

1. concepţie evoluţionistă potrivit căreia speciile animale şi vegetale se transformă treptat unele în altele ca urmare a interacţiunii dintre variabilitate, ereditate, suprapopulaţie, lupta pentru existenţă şi selecţia naturală.

2. ~ social = concepţie sociologică din a doua jumătate a sec. XIX care extinde legile biologice ale luptei pentru existenţă şi ale selecţiei naturale la viaţa socială.


Ecotip

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écotype)

1. biotip adaptat, prin acţiunea selecţiei în anumite condiţii de mediu.


Eşantion

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échantillon)

1. porţiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detaşată, prin selecţie; montră.

2. parte reprezentativă (statistic) a unei populaţii.

3. (radio) impuls foarte scurt care defineşte semnalul din care provine la un moment dat.


Florilegiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. florilegio, fr. florilège)

1. culegere de extrase literare; antologie.

2. selecţie de lucruri remarcabile.


Miciurinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (Miciurin, n. pr. + -ism)

1. teorie elaborată de V. Miciurin, care se referă la metodele de hibridare artificială, de educare dirijată şi de selecţie artificială a organismelor.


Miciurinist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (Miciurin + -ist)

1. I. referitor la miciurinism, propriu miciurinismului (teorie care, contestând principiile genetice ale lui Gregor Mendel, se referă la metodele de hibridizare artificială, de educare dirijată și de selecție artificială a organismelor).

2. care se întemeiază pe miciurinism; (rar) miciurinian.

3. legat de savantul sovietic Ivan Vladimirovici Miciurin, de opera sa, de teoriile sale.

4. II. adept al miciurinismului; miciurinian.